Calatorind pe meleaguri buzoiene

Excursie pe Valea Slanicului

Imediat după trecerea podului peste râul Buzău, intrăm în Mărăcineni, vechi vad de trecere. A fost, printre altele, punct strategic în timpul războaielor şi gazdă a mai multor familii de imigranţi bulgari refugiaţi aici în anii 1828-1829 în urma invaziei otomane.

Depăşind satul Mărăcineni. Şoseaua străbate pe primii 15 km o zonă de câmpie, însoţind paralel, pe stânga, cursul Buzăului. În localitatea Săpoca se află confluenţa dintre Buzău şi Slănic.

Urmărind valea Sărăţelului cale de 8 km, străbatem localităţile Valea Nucului, Pleşcoi, Berca. Din punct de vedere turistic, Berca este principalul punct de acces spre rezervaţia Vulcanilor Noroioşi de la Pâclele-Beciu. Drumul pe care ne angajăm se bifurcă: o parte de îndreaptă spre stânga către Pâclele Mici, cealaltă ramificaţie ne conduce la Pâclele Mari.

            Vulcanii noroiosi s-au format datorita emanaţiilor de gaze, care ies din adânc la suprafaţă, antrenând în drumul lor apa, marne, gaze, argile,transformându-le într-o pastă noroioasă ce se depune la suprafaţă în jurul craterelor. Înălţimea conurilor atinge 3-4 metri la Pâclele Mari (cu suprafeţe mai întinse şi cratere mai mari) şi 4-7 metri la Pâclele Mici (unde suprafeţele şi craterele sunt de dimensiuni mai reduse).

Din Beceni pornim pe drumul local modernizat şi lung numai de 3 km, pentru a admira localitatea Arbănaşi. Aici se află cea mai veche aşezare petroliferă de pe plaiurile buzoiene şi o tabără şcolară de vacanţă.Înaintând pe valea Slănicului intrăm în hotarul comunei Mânzăleşti, aşezare menţionată pentru prima dată într-un hrisov dat de Radu de Afumaţi în 1522. Legendele locale atribuie înfiinţarea aşezării lui Negru Vodă.

La confluenţa pârâului Jgheabului cu Slănicul se află Grunjel-martor de eroziune, interesant monolit de marne albe cimeritice. Aici în punctul La Grunj , apa Slănicului asaltează silueta piramidală a unui bloc de rocă alcătuit din tufuri dacitice , de culoare alb verzuie, de vârstă tortoniană. Spectaculozitatea acestui bloc de rocă, constă in faptul că depozitul de tuf este prins între strate de marne şi gresii, dispuse în strate redresate până aproape la verticală.            Emblematică este imaginea crucii din lemn pe care stânca o poartă.

Pe valea Slănicului urcăm drumul care înaintează paralel cu râul, având  pe latura opusă peretele abrupt al unui masiv de sare.Din Lopătari urmând aşa numitul „plai al Nucului” situat pe malul stâng al Slănicului am ajuns la frumosul lac Mocearu. Lacul Mocearu este situat în N-V localităţii Chiliile din judeţul Buzău.

Terca este un sat din bazinul superior al răului Slănic, la circa 12 km amonte de Lopătari. Se poate ajunge aici şi din valea Bâsca Mică, dar după ce se trece peste sectorul cel mai îngust şi mai scund al Culmei Ivâneţ (între satele Vadu Oii şi Ploştina). În nordul satului Terca, în cătunul Cloajna, dincolo de o livadă de pruni, într-o poiană la baza versantului stâng al râului Slănic, într-un perimetru de câţiva metri se produc emanaţii de gaze care se autoaprind.